Osea 10

1. Israel era o vie mănoasă, care făcea multe roade. Cu cât roadele sale erau mai multe, cu atât mai multe altare a zidit; cu cât îi propășea țara, cu atât înfrumuseța stâlpii idolești.
2. Inima lor este împărțită, de aceea vor fi pedepsiți. Domnul le va surpa altarele, le va nimici stâlpii idolești.
3. Și curând vor zice: „N-avem un adevărat împărat, căci nu ne-am temut de Domnul, și împăratul pe care-l avem ce ar putea face el pentru noi?”
4. Ei rostesc vorbe deșarte, jurăminte mincinoase când încheie un legământ, de aceea pedeapsa va încolți ca o buruiană otrăvitoare din brazdele câmpiei!
5. Locuitorii Samariei se vor uimi de vițeii din Bet-Aven; poporul va jeli pe idol și preoții lui vor tremura pentru el, pentru slava lui care va pieri din mijlocul lor.
6. Da, el însuși va fi dus în Asiria ca dar împăratului Iareb. Rușinea va cuprinde pe Efraim și lui Israel îi va fi rușine de planurile sale.
7. S-au dus Samaria și împăratul ei, ca o țăpligă pe fața apelor.
8. Înălțimile din Bet-Aven, unde a păcătuit Israel, vor fi nimicite; spini și mărăcini vor crește pe altarele lor. Și vor zice munților: „Acoperiți-ne!” și dealurilor: „Cădeți peste noi!”
9. „Din zilele Ghibei ai păcătuit, Israele! Acolo au stat ei, pentru ca războiul făcut împotriva celor răi să nu-i apuce la Ghibea.
10. Îi voi pedepsi când voi vrea și se vor strânge popoare împotriva lor când îi voi pedepsi pentru îndoita lor nelegiuire!
11. Efraim este o mânzată învățată la jug, căreia îi place să treiere grâul și i-am cruțat gâtul său cel frumos, dar acum voi înjuga pe Efraim, Iuda va ara și Iacov îi va grăpa.”
12. Semănați potrivit cu neprihănirea, și veți secera potrivit cu îndurarea. Desțeleniți-vă un ogor nou! Este vremea să căutați pe Domnul, ca să vină și să vă plouă mântuire.
13. Ați arat răul, ați secerat nelegiuirea și ați mâncat rodul minciunii. Căci te-ai încrezut în carele tale de luptă, în numărul oamenilor tăi viteji.
14. De aceea se va stârni o zarvă împotriva poporului tău și toate cetățuile tale vor fi nimicite, cum a nimicit în luptă Șalman-Bet-Arbel, când mama a fost zdrobită împreună cu copiii ei.
15. Iată ce vă va aduce Betel din pricina răutății voastre peste măsură de mari. În revărsatul zorilor, se va isprăvi cu împăratul lui Israel!

Advertisements

Osea 7

1. Când vreau să vindec pe Israel, atunci se descoperă nelegiuirea lui Efraim și răutatea Samariei, căci lucrează cu vicleșug. Înăuntru vine hoțul, și ceata de tâlhari jefuiește afară.
2. Și nu se gândesc în inima lor că Eu Îmi aduc aminte de toată răutatea lor; faptele lor îi și înconjoară și stau înaintea Mea!
3. Ei veselesc pe împărat cu răutatea lor și pe căpetenii cu minciunile lor.
4. Toți sunt preacurvari, ca un cuptor încălzit de brutar, și brutarul încetează să mai ațâțe focul de când a frământat plămădeala până s-a ridicat.
5. În ziua împăratului nostru, căpeteniile se îmbolnăvesc de prea mult vin, împăratul dă mâna cu batjocoritorii.
6. Le arde inima după curse ca un cuptor; toată noaptea le fumegă mânia, iar dimineața arde ca un foc aprins.
7. Toți ard ca un cuptor și își mănâncă judecătorii; toți împărații lor cad; niciunul din ei nu Mă cheamă.
8. Efraim se amestecă printre popoare, Efraim este o turtă care n-a fost întoarsă.
9. Niște străini îi mănâncă puterea, și el nu-și dă seama; îl apucă bătrânețea, și el nu-și dă seama.
10. Măcar că mândria lui Israel mărturisește împotriva lor, tot nu se întorc la Domnul Dumnezeul lor și tot nu-L caută, cu toate aceste pedepse!
11. Ci Efraim a ajuns ca o turturică proastă, fără pricepere; ei cheamă Egiptul și aleargă în Asiria.
12. Dar, ori de câte ori se duc, Îmi voi întinde lațul peste ei, îi voi doborî ca pe păsările cerului și-i voi pedepsi cum le-am spus în adunarea lor.
13. Vai de ei, pentru că fug de Mine! Pieirea vine peste ei, pentru că nu-Mi sunt credincioși! Aș vrea să-i scap, dar ei spun minciuni împotriva Mea!
14. Nu strigă către Mine din inimă, ci se bocesc în așternutul lor; turbează după grâu și must și se răzvrătesc împotriva Mea.
15. I-am pedepsit, le-am întărit brațele, dar ei gândesc rău împotriva Mea.
16. Se întorc, dar nu la Cel Preaînalt; sunt ca un arc înșelător. Mai-marii lor vor cădea uciși de sabie din pricina vorbirii lor îndrăznețe, care-i va face de râs în țara Egiptului.

Osea 6

1. Veniți să ne întoarcem la Domnul! Căci El ne-a sfâșiat, dar tot El ne va vindeca; El ne-a lovit, dar tot El ne va lega rănile.
2. El ne va da iarăși viața în două zile; a treia zi ne va scula și vom trăi înaintea Lui.
3. Să cunoaștem, să căutăm să cunoaștem pe Domnul! Căci El Se ivește ca zorile dimineții și va veni la noi ca o ploaie, ca ploaia de primăvară, care udă pământul!
4. „Ce să-ți fac, Efraime? Ce să-ți fac, Iudo? Evlavia voastră este ca norul de dimineață și ca roua care trece curând.
5. De aceea îi voi biciui prin proroci, îi voi ucide prin cuvintele gurii Mele și judecățile Mele vor străluci ca lumina!
6. Căci bunătate voiesc, nu jertfe, și cunoștință de Dumnezeu mai mult decât arderi-de-tot!
7. Dar ei au călcat legământul ca oricare om de rând și nu Mi-au fost credincioși atunci.
8. Galaadul este o cetate de nelegiuiți, plină de urme de sânge!
9. Ceata preoților este ca o ceată de tâlhari, care stă la pândă, săvârșind omoruri pe drumul Sihemului; da, se dedau la mișelii.
10. În casa lui Israel am văzut lucruri grozave; acolo Efraim curvește, Israel se spurcă.
11. Și ție, Iudo, îți este pregătit un seceriș când voi aduce înapoi pe robii de război ai poporului Meu!

Osea 5

1. Ascultați lucrul acesta, preoți! Ia aminte, casa lui Israel! Și pleacă urechea, casa împăratului! Căci pe voi vă amenință judecata, pentru că ați fost o cursă la Mițpa și un laț întins pe Tabor!
2. Necredincioșii se afundă în nelegiuire, dar voi avea Eu pedepse pentru toți!
3. Cunosc Eu doar pe Efraim și Israel nu-Mi este ascuns; știu că tu, Efraime, ai curvit și că Israel s-a spurcat.
4. Faptele lor nu le îngăduie să se întoarcă la Dumnezeul lor, căci un duh de curvie este în inima lor și nu cunosc pe Domnul!
5. Dar mândria lui Israel va fi martoră împotriva lui, și Israel și Efraim vor cădea prin nelegiuirea lor, și Iuda va cădea și el cu ei.
6. Vor merge cu oile și boii lor să caute pe Domnul, dar nu-L vor găsi nicidecum, căci S-a depărtat din mijlocul lor.
7. Au fost necredincioși Domnului, căci au născut copii din curvie; acum îi va înghiți o lună nouă cu avuțiile lor.
8. Sunați din trâmbiță la Ghibea, sunați din trâmbiță la Rama! Strigați la Bet-Aven! Iată-i pe urma ta, Beniamine!
9. Efraim va fi pustiit în ziua pedepsei; ce vestesc Eu împotriva semințiilor lui Israel va veni negreșit!
10. Căpeteniile lui Iuda sunt ca cei ce mută semnul de la hotare; ca apa Îmi voi vărsa mânia peste ei!
11. Efraim este asuprit, zdrobit în judecată, căci a urmat învățăturile care-i plăceau.
12. Voi fi ca o molie pentru Efraim, ca o putreziciune (a dinților) pentru casa lui Iuda.
13. Când își vede Efraim boala și Iuda rănile, Efraim aleargă în Asiria și trimite la împăratul Iareb, măcar că împăratul acesta nu poate nici să vă facă sănătoși, nici să vă lecuiască rănile.
14. Voi fi ca un leu pentru Efraim și ca un pui de leu pentru casa lui Iuda; Eu, da, Eu voi sfâșia și apoi voi pleca, voi lua și nimeni nu-Mi va răpi prada.
15. Voi pleca, Mă voi întoarce în locuința Mea până când vor mărturisi că sunt vinovați și vor căuta Fața Mea. Când vor fi în necaz, vor alerga la Mine.”

Osea 3

1. Domnul mi-a zis: „Du-te iarăși și iubește o femeie iubită de un ibovnic și preacurvă; iubește-o cum iubește Domnul pe copiii lui Israel, care se îndreaptă spre alți dumnezei și care iubesc turtele de stafide!”
2. Mi-am cumpărat-o cu cincisprezece sicli de argint, un omer de orz și un letec de orz.
3. Și i-am zis: „Rămâi multă vreme numai a mea, nu te deda la curvie, nu mai fi a niciunui alt bărbat, și voi fi și eu la fel cu tine!”
4. Căci copiii lui Israel vor rămâne multă vreme fără împărat, fără căpetenie, fără jertfă, fără chip de idol, fără efod și fără terafimi.
5. După aceea, copiii lui Israel se vor întoarce și vor căuta pe Domnul Dumnezeul lor și pe împăratul lor David și vor tresări la vederea Domnului și a bunătății Lui în vremurile de pe urmă.

Daniel 11

1. În anul dintâi al lui Darius Medul, eram și eu la el, ca să-l ajut și să-l sprijin.
2. Acum, îți voi face cunoscut adevărul: Iată că vor mai fi încă trei împărați în Persia. Cel de-al patrulea va strânge mai multă bogăție decât toți ceilalți și, când se va simți puternic prin bogățiile lui, va răscula totul împotriva împărăției Greciei.
3. Dar se va ridica un împărat viteaz, care va stăpâni cu o mare putere și va face ce va voi.
4. Și, cum se va întări, așa se va și sfărâma împărăția lui și va fi împărțită în cele patru vânturi ale cerurilor, dar nu între urmașii lui și nici nu va fi tot atât de puternică pe cât era sub el, căci va fi făcută bucățele și va trece la alții, afară de aceștia.
5. Împăratul de la miazăzi va ajunge tare. Dar unul din mai-marii lui va fi și mai tare decât el și va domni întemeind o mare împărăție.
6. După câțiva ani, se vor uni, și fata împăratului de la miazăzi va veni ca nevastă la împăratul de la miazănoapte, ca să facă o învoială. Dar aceste mijloace de ajutorare nu vor avea nicio putere și nici celelalte mijloace ale ei nu vor putea ține piept, ci ea va fi dată la moarte împreună cu alaiul ei, cu tatăl ei și cu cel ce s-a legat cu ea.
7. În vremea aceea însă se va ridica în locul ei un lăstar din aceeași rădăcină cu ea și va veni împotriva oștirii Siriei, da, va intra în cetățuia împăratului de la miazănoapte, va face ce va voi cu ea și va fi biruitor.
8. Va ridica și va strămuta în Egipt, odată cu prinșii de război, chiar și pe dumnezeii și chipurile lor turnate, împreună cu vasele lor scumpe de argint și de aur. Apoi va lăsa câțiva ani în pace pe împăratul de la miazănoapte.
9. Acesta va porni împotriva împărăției împăratului de la miazăzi, dar se va întoarce iarăși în țara sa.
10. Totuși fiii săi vor începe iarăși războiul și vor strânge o mare mulțime de oști, care va înainta, se va revărsa ca un râu care iese din matcă și-l vor împinge iarăși înapoi până la cetățuie.
11. Împăratul de la miazăzi, mâniat de aceasta, va ieși și se va lupta cu împăratul de la miazănoapte; va ridica o mare oștire, dar oștile împăratului de la miazănoapte vor fi date în mâinile lui și nimicite.
12. Atunci, inima împăratului se va îngâmfa, va doborî zece mii, dar tot nu va birui.
13. Căci împăratul de la miazănoapte se va întoarce și va strânge o oștire mai mare decât cea dintâi și, după câtăva vreme, după câțiva ani, va porni în fruntea unei mari oștiri bine înarmate.
14. În vremea aceea, se vor ridica mulți împotriva împăratului de la miazăzi, și o ceată de derbedei din poporul tău se vor răscula, ca să împlinească vedenia, dar vor cădea.
15. Împăratul de la miazănoapte va înainta, va ridica întărituri și va pune mâna pe cetățile întărite. Oștile de la miazăzi, nici chiar floarea oamenilor împăratului nu vor putea să țină piept, nu vor avea putere să se împotrivească.
16. Cel ce va merge împotriva lui va face ce va voi și nimeni nu i se va împotrivi; el se va opri în țara minunată, nimicind cu desăvârșire tot ce-i va cădea în mână.
17. Își va pune de gând să ia în stăpânire toată împărăția lui și, făcându-se că are gânduri curate cu el, îi va da pe fiică-sa de nevastă cu gând să-l piardă, dar lucrul acesta nu se va întâmpla și nu-i va izbândi.
18. Apoi își va întoarce privirile înspre ostroave și va lua pe multe din ele, dar o căpetenie va pune capăt rușinii pe care voia el să i-o aducă și o va întoarce asupra lui.
19. Apoi se va îndrepta spre cetățuile țării lui, dar se va poticni, va cădea și nu-l vor mai găsi.
20. Cel ce-i va lua locul va aduce un asupritor în cea mai frumoasă parte a împărăției, dar în câteva zile va fi zdrobit, și anume nu prin mânie, nici prin război.
21. În locul lui se va ridica un om disprețuit, fără să aibă putere împărătească; dar se va ridica deodată și va pune mâna pe împărăție prin uneltire.
22. Oștile se vor revărsa ca un râu înaintea lui, dar vor fi nimicite împreună cu o căpetenie a legământului.
23. După ce se vor uni cu el, el va întrebuința o viclenie; va porni și va birui cu puțină lume.
24. Va intra pe neașteptate în locurile cele mai roditoare ale ținutului; va face ce nu făcuseră nici părinții lui, nici părinții părinților lui; va împărți prada, jafurile și bogățiile; va urzi la planuri împotriva cetățuilor, și aceasta va ține o vreme.
25. Apoi va porni în fruntea unei mari oștiri, cu puterea și mânia lui, împotriva împăratului de la miazăzi. Și împăratul de la miazăzi se va prinde la război cu o oaste mare și foarte puternică, dar nu va putea să țină piept, căci se vor urzi planuri rele împotriva lui.
26. Cei ce vor mânca bucate de la masa lui îi vor aduce pieirea; oștile lui se vor împrăștia ca un râu și morții vor cădea în mare număr.
27. Cei doi împărați nu vor căuta decât să-și facă rău unul altuia, vor sta la aceeași masă și vor vorbi cu viclenie. Dar nu vor izbuti, căci sfârșitul nu va veni decât la vremea hotărâtă.
28. Când se va întoarce în țara lui cu mari bogății, în inima lui va fi vrăjmaș legământului sfânt, va lucra împotriva lui și apoi se va întoarce în țara lui.
29. La o vreme hotărâtă, va porni din nou împotriva împăratului de la miazăzi, dar, de data aceasta, lucrurile nu vor mai merge ca mai înainte.
30. Ci niște corăbii din Chitim vor înainta împotriva lui, iar el, deznădăjduit, se va întoarce înapoi. Apoi, mânios împotriva legământului sfânt, nu va sta cu mâinile în sân, ci, la întoarcere, se va înțelege cu cei ce vor părăsi legământul sfânt.
31. Niște oști trimise de el vor veni și vor spurca Sfântul Locaș, cetățuia, vor face să înceteze jertfa necurmată și vor așeza urâciunea pustiitorului. Va ademeni prin lingușiri pe cei ce rup legământul.
32. Dar aceia din popor care vor cunoaște pe Dumnezeul lor vor rămâne tari și vor face mari isprăvi.
33. Înțelepții poporului vor învăța pe mulți. Unii vor cădea, pentru o vreme, loviți de sabie și de flacără, de robie și de jaf.
34. Când vor cădea, vor fi ajutați puțin, și mulți se vor uni cu ei din fățărnicie.
35. Chiar și din cei înțelepți, mulți vor cădea, ca să fie încercați, curățiți și albiți până la vremea sfârșitului, căci sfârșitul nu va fi decât la vremea hotărâtă.
36. Împăratul va face ce va voi; se va înălța, se va slăvi mai presus de toți dumnezeii și va spune lucruri nemaiauzite împotriva Dumnezeului dumnezeilor și va propăși până va trece mânia, căci ce este hotărât se va împlini.
37. Nu va ține seamă nici de dumnezeii părinților săi, nici de dorința femeilor; cu un cuvânt, nu va ține seamă de niciun dumnezeu, ci se va slăvi pe sine mai presus de toți.
38. În schimb, va cinsti pe dumnezeul cetățuilor; acestui dumnezeu, pe care nu-l cunoșteau părinții săi, îi va aduce cinste cu aur și argint, cu pietre scumpe și lucruri de preț.
39. Cu ajutorul acestui dumnezeu străin va lucra împotriva locurilor întărite; cui îl va recunoaște, îi va da mare cinste, îl va face să domnească peste mulți și le va împărți moșii ca răsplată.
40. La vremea sfârșitului, împăratul de la miazăzi se va împunge cu el. Și împăratul de la miazănoapte se va năpusti ca o furtună peste el, cu care și călăreți și cu multe corăbii; va înainta asupra țărilor lui, se va revărsa ca un râu și le va îneca.
41. Va intra și în țara cea minunată, și zeci de mii vor cădea. Dar Edomul, Moabul și fruntașii copiilor lui Amon vor scăpa din mâna lui.
42. Își va întinde mâna peste felurite țări și nici țara Egiptului nu va scăpa.
43. Ci se va face stăpân pe vistieriile de aur și de argint și pe toate lucrurile scumpe ale Egiptului. Libienii și etiopienii vor veni în alai după el.
44. Dar niște zvonuri venite de la răsărit și de la miazănoapte îl vor înspăimânta și atunci va porni cu o mare mânie ca să prăpădească și să nimicească cu desăvârșire pe mulți.
45. Își va întinde corturile palatului său între mare și muntele cel slăvit și sfânt. Apoi își va ajunge sfârșitul și nimeni nu-i va fi într-ajutor.

Daniel 9

1. În anul dintâi al lui Darius, fiul lui Ahașveroș, din neamul mezilor, care ajunsese împărat peste împărăția haldeenilor,
2. în anul dintâi al domniei lui, eu, Daniel, am văzut din cărți că trebuia să treacă șaptezeci de ani pentru dărâmăturile Ierusalimului, după numărul anilor despre care vorbise Domnul către prorocul Ieremia.
3. Și mi-am întors fața spre Domnul Dumnezeu ca să-L caut cu rugăciune și cereri, postind în sac și cenușă.
4. M-am rugat Domnului Dumnezeului meu și I-am făcut următoarea mărturisire:
„Doamne Dumnezeule mare și înfricoșat, Tu, care ții legământul și dai îndurare celor ce Te iubesc și păzesc poruncile Tale!
5. Noi am păcătuit, am săvârșit nelegiuire, am fost răi și îndărătnici, ne-am abătut de la poruncile și orânduirile Tale.
6. N-am ascultat pe robii Tăi prorocii, care au vorbit în Numele Tău împăraților noștri, căpeteniilor noastre, părinților noștri și către tot poporul țării.
7. Tu, Doamne, ești drept, iar nouă ni se cuvine astăzi să ni se umple fața de rușine, nouă, tuturor oamenilor lui Iuda, locuitorilor Ierusalimului și întregului Israel, fie ei aproape, fie departe, în toate țările în care i-ai izgonit din pricina fărădelegilor de care s-au făcut vinovați față de Tine!
8. Doamne, nouă ni se cuvine să ni se umple fața de rușine, da, nouă, împăraților noștri, căpeteniilor noastre și părinților noștri, pentru că am păcătuit împotriva Ta!
9. La Domnul Dumnezeul nostru însă sunt îndurarea și iertarea, căci împotriva Lui ne-am răzvrătit!
10. N-am ascultat glasul Domnului Dumnezeului nostru, ca să urmăm legile Lui pe care ni le pusese înainte prin robii Săi, prorocii,
11. ci tot Israelul a călcat Legea Ta și s-a abătut astfel ca să n-asculte de glasul Tău. De aceea, ne-au și lovit blestemele și jurămintele scrise în Legea lui Moise, robul lui Dumnezeu, pentru că am păcătuit împotriva lui Dumnezeu.
12. El a împlinit astfel cuvintele pe care le rostise împotriva noastră și împotriva căpeteniilor noastre, care ne-au cârmuit, și a adus peste noi o mare nenorocire, așa cum niciodată și nicăieri sub cer nu s-a mai întâmplat o nenorocire ca aceea care a venit acum asupra Ierusalimului.
13. După cum este scris în Legea lui Moise, toată nenorocirea aceasta a venit peste noi, și noi n-am rugat pe Domnul Dumnezeul nostru, nu ne-am întors de la nelegiuirile noastre și n-am luat aminte la adevărul Tău.
14. De aceea, și Domnul a îngrijit ca nenorocirea aceasta să vină peste noi; căci Domnul Dumnezeul nostru este drept în toate lucrurile pe care le-a făcut, dar noi n-am ascultat glasul Lui.
15. Și acum, Doamne, Dumnezeul nostru, Tu, care ai scos pe poporul Tău din țara Egiptului prin mâna Ta cea puternică și Ți-ai făcut un Nume, așa cum este și astăzi: noi am păcătuit, am săvârșit nelegiuire.
16. Dar, Doamne, după toată îndurarea Ta, abate mânia și urgia Ta de la cetatea Ta, Ierusalimul, de la muntele Tău cel sfânt, căci din pricina păcatelor noastre și din pricina nelegiuirilor părinților noștri sunt Ierusalimul și poporul Tău de ocara tuturor celor ce ne înconjoară.
17. Ascultă dar, acum, Dumnezeul nostru, rugăciunea și cererile robului Tău și, pentru dragostea Domnului, fă să strălucească Fața Ta peste Sfântul Tău Locaș pustiit!
18. Pleacă urechea, Dumnezeule, și ascultă! Deschide ochii și privește la dărâmăturile noastre și la cetatea peste care este chemat Numele Tău! Căci nu pentru neprihănirea noastră Îți aducem noi cererile noastre, ci pentru îndurările Tale cele mari.
19. Ascultă, Doamne! Iartă, Doamne! Ia aminte, Doamne! Lucrează și nu zăbovi, din dragoste pentru Tine, Dumnezeul meu! Căci Numele Tău este chemat peste cetatea Ta și peste poporul Tău!”
20. Pe când încă vorbeam eu, mă rugam, îmi mărturiseam păcatul meu și păcatul poporului meu Israel și îmi aduceam cererile înaintea Domnului Dumnezeului meu pentru muntele cel sfânt al Dumnezeului meu;
21. pe când vorbeam eu încă în rugăciunea mea, a venit repede în zbor, iute, omul Gavril, pe care-l văzusem mai înainte într-o vedenie și m-a atins în clipa când se aducea jertfa de seară.
22. El m-a învățat, a stat de vorbă cu mine și mi-a zis: „Daniele, am venit acum să-ți luminez mintea.
23. Când ai început tu să te rogi, a ieșit cuvântul, și eu vin să ți-l vestesc; căci tu ești preaiubit și scump. Ia aminte dar la cuvântul acesta și înțelege vedenia!
24. Șaptezeci de săptămâni au fost hotărâte asupra poporului tău și asupra cetății tale celei sfinte, până la încetarea fărădelegilor, până la ispășirea păcatelor, până la ispășirea nelegiuirii, până la aducerea neprihănirii veșnice, până la pecetluirea vedeniei și a prorociei și până la ungerea Sfântului sfinților.
25. Să știi dar și să înțelegi că, de la darea poruncii pentru zidirea din nou a Ierusalimului până la Unsul (Mesia), la Cârmuitorul, vor trece șapte săptămâni; apoi timp de șaizeci și două de săptămâni, piețele și gropile vor fi zidite din nou, și anume în vremuri de strâmtorare.
26. După aceste șaizeci și două de săptămâni, Unsul va fi stârpit și nu va avea nimic. Poporul unui domn care va veni va nimici cetatea și Sfântul Locaș, și sfârșitul lui va fi ca printr-un potop; este hotărât că războiul va ține până la sfârșit și împreună cu el și pustiirile.
27. El va face un legământ trainic cu mulți timp de o săptămână, dar la jumătatea săptămânii va face să înceteze jertfa și darul de mâncare și pe aripa urâciunilor idolești va veni unul care pustiește, până va cădea asupra celui pustiit prăpădul hotărât.”